Istoric

Comuna Chieșd este atestată documentar începând cu anul 1323, sub denumirea de Chieșdul Toușec și Chieșdul Românesc, primul situându-se în sud-vestul comunei din prezent, lângă valea Firpotului, iar cel de-al doilea situându-se în dreptul satului Corund din județul Satu Mare, în partea de nord-vest a comunei de azi. Alte surse susțin că localitatea Chieșd este atestată documentar începând cu anul 1461, sub denumirea de Kewesd. De-a lungul timpului, comuna a avut diferite denumiri, așa cum a fost prezentată în diferite documente istorice, precum: Olahkewesd (Chieșdul Român), Magyarkewesd (Chieșdul Maghiar) în anul 1466; Kebesd în anul 1475; Olahkevesd în anul 1547; Keowesd în anul 1549; Kovesd în anul 1570; Koosd în anul 1733; Szilagy Kovesd în perioada 1760-1762; Tzuvesd în anul 1850; Kovesd, Tiuvesd în anul 1854; Chieșd începând cu anul 1900 (Enciplopedia României, n.d). În Encipclopedia României, se menționează că denumirea localității Chieșd vine de la cuvântul german ”kew” care în traducere înseamnă piatră. Chieșdul Românesc apare în jurul anului 1461 în documente, ca având 80 de locuitori, Chieșdul Unguresc cu 120 de locuitori, iar Sighetu-Silvaniei cu 80 de locuitori. După colonizare, populația comunei a crescut, astfel că în anul 1847, populația comunei este de 397 de persoane, iar în anul 1890 comuna avea 1140 de locuitori, dintre care: 935 persoane de etnie română, 202 persoane de etnie maghiară, 2 persoane de etnie germană și o persoană de etnie evreiască. Stoica și Lazăr (1908) au consemnat în Monografia Sălajului că în anul 1908 comuna Chieșd avea 1383 de locuitori și 2005 case, de confesiune greco-catolică; de asemenea exista o școală confesională și un învățător calificat, dar și o biserică construită la începutul secolului XVIII. Comuna dispune de o un patrimoniu istoric însemnat, astfel că pe lângă cele două biserici de lemn declarate monumente de interes național (una situată în satul Chieșd și una în Sighetu- Silvaniei), există și ”Gorunul lui Mihai Viteazu”, despre care se spune că datează din perioada expediției militare a lui Mihai Viteazu, care în 1601 se îndrepta spre Guruslău și a trecut și prin comună.